dar daca totusi vei porni
tacut a-mi pipai abisul
citeste-ma spre-a ma iubi
tu care-ti cauti paradisul
si-n suflet patimile-ti gem
deplange-ma...sau te blestem
dar daca tosusi vei vedea
ca incercarea ti-e secatuita
incearca doar odata a avea
cum am si eu inima plumbuita
incearca inca-odata a ma gasii
sau singur intre aste umbre voi murii
Asphalt-tango
asfaltul zace-nnecat sub ploaia sarata
oglindind in baltile sale cerul violet
tuna si fulgera decand esti plecata
si fara tine ma simt incomplet
si ploua continu de spala pamantul
de vina ce-o poarta , de sumbrul pacat
o lacrima curge si-mi uda obrazul
prea palid,prea rece,prea intristat
ascuns la vedere in mintea-mi inchisa
astept...si te-astep...tot te-astept...
ma gandesc pe-ntuneric cu lumina aprinsa
ca-i perfect...e perfect...sunt defect...
Cancer
mai scutur de scrum o tigara
si privesc cum zambind
tu langa mine zaci goala
la vremuri mai bune visand
afara e frig si e vifor
lumini se mai vad fulgerand,
si inimile noastre pline de dor
cad arzand.
ce vise visaram
ce clipe,ce sarutari
dar iata ca vine lumina
si noi ne-mprasitiem printre zari
cu ultima atingere de buze
se sparge si visul placut
tu te ridici si-mi cer scuze
ca-atunci cand trebuia sa vorbesc am tacut
femeie
intunericul are chip de femeie
si-n ochi ei vezi astri ce cad
luni pline si sori care ard
vezi cerul cu stele si nori plini de ploi
vezi dragostea toata si-apoi
din-naltele ceruri te coboara-n noroi
si vise ce-s sterse de lacrimi si ploi
intunericul are chip de femeie
cu ochi caprui si parul brunet
cu pielea ei fina si corpu-i perfect
iti ofera iubire,agonie si zbieri
dar ea niciodata n-o sa-ti dea ce ii ceri
o sa-ti dea ce-ai nevoie o sa-ti dea ce-ti doresti
o sa-ti ia din putere dupa ea sa cersesti
intunericul are chip de femeie
dar totusi il cer zi de zi
pana-atunci am sa stau in lumina galbuie
si-am sa-te-astept sa revi
in mine
ma ghemuiesc in corpu-mi de ceara
si sangerez tacut ore-ntregi
in mine curg lacrimi seara de seara
nici nu-ti cer nici nu vreau sa-ntelegi
dar totusi incerci a-ntelege
si intri-n abisul gandului meu
imi ridici capul din balta de sange
sarutandu-mi aceiasi tampla mereu
apoi te asezi alaturi de mine
imi iei corpu-n brate,ma vindeci usor
goliciunea mi-o acoperi cu tine
si-ntunericul mi-l faci in culori
Se sting usor ale verilor muze
Si nori umplu balti in asfalt
Miroase iar a genocid printre frunze
Miroase-a tamaie,miroase-a-nghet
Miroase a gol si-nauntru si-afara
Miroase-a foc de lemne si jar
Pe lume se-asterne o perpetua seara
Si miroase mereu a coniac in pahar
Miroase a lene si nepasare
In timp ce oameni dorm acoperiti de carton
Doar ochii lor se mai vad in culoare
Restu-i tot un tablou monocrom
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu